- Aspecte etnografice si de economie traditionala specif. zonei - Partea a IV-a - Muncile agricole


Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

Anunt - Concurs pentru ocuparea postului vacant de mediator sanitar (comp. Asistenta Sociala)

Anunt - Concurs pentru ocuparea postului vacant de mediator sanitar (comp. Asistenta Sociala)

Anunț cont unic

Anunț contul unic "Sume încasate pentru bugetul local în contul unic, în curs de distribuire"

DESPRE COMUNĂ --> Cultură --> Cartea Puiestilor (Dan Ravaru)

Aspecte etnografice si de economie traditionala specif. zonei - Partea a IV-a - Muncile agricole

Obiceiurile specifice existau si în legãturã cu cealaltã ocupatie principala, muncile agricole. Când se iesea prima oarã la arat în primãvarã, plugul era tãmâiat, se umbla în jurul lui si al boilor cu tãmâie aprinsã. La punerea plugului în brazdã, gospodarul se închina si spunea "Doamne ajutã!". Plugarilor care se aflau prima oarã în câmp li se ura noroc de trecãtori.

Deosebirea clãcasi - rãzesi va fi evidentã si în modalitãtile de realizare a muncilor agricole. La Rusi pãmântul era de proastã calitate, inventarul agricol foarte sãrac si el: 49 de familii (din 147) nu aveau animale de muncã, erau mai multe familii cu 3-4 copii care (în 1941) nu aveau nici un petec de pãmânt. Pe lângã acestea, tãranii munceau prost, abia fãceau pãmântul negru, atunci cand prãseau de mântuialã, dupã zicala "Dã cu negru peste verde/ Cã boierul nu ne vede". La Cãminul Cultural ascultau cu plãcere conferinte despre modernizarea agriculturii dar nu puneau în practicã cele auzite. Îsi completau veniturile muncind cu ziua în satul lor sau în cele vecine, fãcând cãrãusie. Au început totusi, în urma sfaturilor primite de la învãtãtor si de la preot sã cultive lucerna, borceag, sfeclã furajerã. latã culturile agricole practicate la Rusi în 19 ordinea mãrimii suprafetelor cultivate, dând în parantezã si productiile obtinute la hectar: porumb (1000kg), grâu (800 kg), dughie (2500 kg), orz (90( mazãre (900 kg), floarea soarelui (900 kg).

La Cãlimãnesti, dupã o perioadã de predominare a pãstritului si terminarea defrisãrilor, rãzesii au fost un timp interesati mai mult de livezi si vita de vie, treptat, culturile si-au intrat în drepturi. Unele culturi au apãrut mai tarziu, porumbul în secolul al XVIII-lea, floarea soarelui dupã 1900. Ca furaj cultivau mai ales meiul, pãringul, porumbul de coasã sau dughia. Livezile caracteristice pentru satele de rãzesi, erau formate mai ales din pruni bistriteni, numiti local perji. Recoltarea se fãcea cu secerile care de-a lungul timpului au fost confectionate succesiv din aramã, bronz, fier, otel. lnitial treieratul se efectua prin bãtutul snopilor pe o vatrã de pãmânt bine rãzãluitã. Operatiunea se realiza cu un "umblãci", format din douã bucãti de lemn legate între ele, de lungimi inegale: bucata mai lungã era tinutã în mânã si cu cea mai scurta se lovea snopul asezat orizontal pentru a obtine desprinderea boabelor din spice. Mai tarziu s-a trecut la alt procedeu. Se pregãtea o arie de 20/20 m. Era perfect razaluita udatã si mãturatã cu grijã. În mijloc era înfipt un par, în jurul acestuia se aseza roatã snopii cu spicele în sus, formând o arie rotundã cu o razã de 10 m. La parul din centru se fixa capãtul unei frânghii bune, lungã cât raza podinei pe care se aflau snopii cu spicele. La celãlalt capãt se legau 2-3 cai fiind pregatiti si altii pentru schimb. Se întrebuintau uneori si vitele de jug, dar folosirea lor era mai anevoioasã. Caii erau deci mânati circular, turele in jurul arici erau tot mai mici pânã ajungeau la par. De acolo erau mânati în sens invers, turele deveneau tot mai lungi pânã la derularea totalã a frânghiei, când începea sã se repete operatiunea anterioarã de apropiere de par. Dupã un timp, când loviturile copitelor desprindeau boabele din spice, se greblau paiele, se întorcea podina cu furca, rãmâneau la urmã numai boabele si pleava, care se strângeau langa par în formã de "vraf". In zilele cu soare si vânt, vraful era aruncat în sus cu o lopatã usoarã de lemn, pleava se spulbera în vânt, boabele cãdeau pe arie. Se folosea apoi o mãturã cu coada lungã (felezãu) cu ajutorul cãreia se adunau boabele si se elimina o parte din gozurã. Inainte de a fi dus la moarã, graul era din nou vânturat, spãlat si uscat. De la acest mod de treierat, dispãrut demult au rãmas în limba românã expresii ca "i-a ajuns funia la par" sau a spune despre cineva care merge repede si cu pasi mici, cam fãrã rost, cã "treiera".

In perioada urmãtoare întâlnim în viata economicã a satelor un fel de convietuire între elementele de ordin etnografic si cele de tehnicã relativ modernã. Astfel începe sã fie utilizatã "machina", un fel de vânturãtoare actionatã manual. Tot manual - de câte patru bãrbati voinici care actionau niste mânere - erau puse în miscare si primele utilaje pentru treierat. Cel care adusese prima masinã de acest fel în Cãlimãnesti, un oarecare Popescu, striga mereu la muncitori nu sã lucreze mai repede, ci mai încet, sã nu se ardã lagãrele.

Primele utilaje moderne au fost batozele, actionate de masini cu aburi, locomobile, acestea functionând cu paiele care rezultau de la treierat. Cu ele se incãlzea cazanul, aburii de la acesta puneau în miscare angrenajele care in ultimã instantã fãceau sã functioneazã batoza.

Batozele si locomobilele erau aduse în sat cu câte 20-24 perechi de boi. Se spune cã de fapt nici nu erau necesari atâtia dar venirea acestor minunãtii devenise un fel de sãrbãtoare a satului. Se formau mari alaiuri, oamenii se imbrãcau cu cele mai bune haine ale lor, boii erau împodobiti cu flori si prosoape. Pânã la aparitia filoxerei se produceau mari cantitãti de vin indigen care era vândut la Bârlad, Galati, Brãila. La fel nucile, încãrcate în care întregi. Ouãle erau colectate din sat de evrei care veneau cu cãrutele, strigau "Hai cu ouale!", le asezau apoi cu grijã în fân ca sã nu se spargã. Comertul principal rãmânea însã cel cu cereale. Acestea erau uneori arvunite si livrate cumpãrãtoriior respectivi direct din sat, în cazul unor cantitãti mai mari. De obicei însã tãranii duceau ei însisi cerealele din productia proprie la Puiesti sau Bârlad. Negustorii le ieseau înainte la bariere, îi atrãgeau la hambarele lor si, profitând de putina pricepere a tãranilor în mânuirea greutãtilor la cântarele decimale, îi înselau întotdeauna la pret.

Comertul la Cãlimãnesti se fãcea încã, asa cum ni-l prezintã prof. Vasile Poghirc în monografia amintitã, la modul oarecum patriarhal. Prãvãliile, mai mult cârciumi, erau tinute de evrei mai sãraci decât cei din Puiesti, se mai aventurau si câtiva români în aceastã îndeletnicire, dar mai mult în paguba. Despre unul dintre acestia, Toderascu Gheorghe, se spunea cã a dat faliment fiindcã el consuma din cârciumã mai mult decât clientii sãi. Tot Vasile Poghiro ne relateazã si un alt caz iesit din comun si destul de amuzant: bãtrânul C.Verga moare la 96 de ani, din cauza bãuturilor spirtoase pe care le consuma frecvent.

Cu aceasta se încheie faza etnograficã si patriarhalã a economiei din mediul rural din comuna Puiesti.


"Cartea Puiestilor", autor: Dan Ravaru

Vizualizari: 397
Data creare: 13-01-2016 21:39:18

Festivalul de muzică corală, laică și religioasă "Gheorghe Cucu", ediţia a XV-a, 2016

Festivalul de muzică corală, laică și religioasă "Gheorghe Cucu", ediţia a XV-a, Puiești, 2016Festivalul de muzică corală, laică și religioasă "Gheorghe Cucu", ediţia a XV-a, 2016

2017 Festivalul de muzică corală, laică și religioasă "Gheorghe Cucu", ediţia a XVI-a

Festivalul de muzică corală, laică și religioasă "Gheorghe Cucu", ediţia a XVI-a, comuna Puiești, judeţul Vaslui - 2017Festivalul de muzică corală, laică și religioasă "Gheorghe Cucu", ediţia a XV-a, Puiești, Vaslui

Anunț program SIPOCA

SIPOCA„Guvernare transparentă, deschisă și participativă - standardizare, armonizare, dialog îmbunătățit"- cod SIPOCA 35

ANUNT CONCURS ASISTENT MEDICAL

CONCURS OCUPARE POST TEMPORAR VACANT DE ASISTENT MEDICAL

ANUNT CONCURS OCUPARE POST PAZNIC

CONCURS OCUPARE POST VACANT DE PAZNIC

ANUNT CONCURS AGENT AGRICOL

PRIMARIA COMUNEI PUIESTI, JUDETUL VASLUI ORGANIZEAZA CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTULUI CONTRACTUAL VACANT DE AGENT AGRICOL

ANUNT CONCURS OCUPARE POST ADMINISTRATOR PUBLIC

PRIMARIA COMUNEI PUIESTI, JUDETUL VASLUI, ORGANIZEAZA CONCURS PT OCUPAREA POSTULUI CONTRACTUAL VACANT DE "ADMINISTRATOR PUBLIC"

Anunt promovare grad profesional

Primaria Comunei Puiesti organizeaza examen de promovare in grad profesional