Monitorul Oficial Local
Formulare online


Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

Prețul serviciilor de apă și canalizare Puiești

Preț apa și canalizarePrețul serviciilor de apă și canalizare Puiești.

PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ -Proiecte

PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ -Proiecte, cerințe.

FORMULAR CERERE pentru acordare drepturi de asistență socială

Formular de CERERE- DECLARAȚIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE pentru acordarea unor drepturi de asistență socială.
Anexele 2 și 3 din HG 1073/2021.

CONCURS CONSILIER FONDURI EUROPENE

Concurs pentru ocuparea postului de CONSILIER FONDURI EUROPENE.

REDUCERE A MAJORĂRILOR DE ÎNTÂRZIERE

La inițiativa Primarului Comunei Puiești s-a emis HCL 87/14-10-2021 privind reducerea cu 80% a majorărilor de întârziere și a penalităților aferente obligațiilor bugetare datorate de către contribuabili.

RAPORT DE ACTIVITATE SINTETIZAT

RAPORT DE ACTIVITATE SINTETIZAT-OCTOMBRIE 2020-2021


DESPRE COMUNĂ --> Cultură --> Cartea Puiestilor (Dan Ravaru)

Aspecte etnografice si de economie traditionala specif. zonei - Partea a III-a- Cresterea animalelor

Dacã ocupatii de genul vânãtorii si culesului se mai practicã încã accidental, cea mai veche îndeletnicire si având încã importante proportii, rãmâne pãstoritul sau cresterea oilor. Pânã la ultimul rãzboi în Puiesti erau numai oi albe sau negre, din douã rase: turcane si tigãi. ln ultimele zeci de ani s-au împãmântenit aici si rasele Spancã si Merinos. Oile nu sunt tinute acasã, ele se dau unui cioban plãtit care are în grijã în jur de 120-130. Dacã cineva vrea sã-si tina acasã face strânsurã, adicã mai adunã si oile de la câtiva alti gospodari. Stanile se fac cât mai aproape de sat, ca sã le vinã usor gospodarilor sã-si ia laptele. La stâna cu rândul sau stâna unde laptele se dã cu rândul, totul se stabileste dupã împãcãciunea oamenilor. Rândul începe dintr-o margine a satului dintr-un punct fixat. Oamenii iau atâtea "prânzuri"/mulsori) dupã câte oi cu lapte au, când fiecare îsi terminã rândul urmeazã vecinul. În zilele respective gospodarul se prezintã cu mâncare pentru ciobani, cautã ca aceasta sã fi mai aleasã, calitatea ei demonstrând rangul sãu social. Se aduc feluri de mâncare gãtitã, se evitã produsele lactate despre care se spune cã ciobanii sunt sãtui. Dupã ce ciobanul mulge oile înapoiazã totul gospodarului, tacâmurile, vasele, prosopul în care a fost pusã mãmãliga. Laptele poate fi luat prins sau închegat, în acest caz gospodarul este dator sã aducã cheagul sau sã îl plãteascã la stânã. Celelalte.operatiuni de prelucrare le face gospodina acasã. La Puiesti nu se face o anume mãsurare a laptelui dupã oi, se considera cã dacã o oaie dã mai mult sau alta mai putin, luate împreunã "se îmbraca" adicã se creeazã o medie. Asadar, toate oile cu Iapte se tin la un loc si se considerã la fel. Rãscolul oilor se face atunci când se aleg cele cu lapte de cele sterpe. Când se aduc oile pentru muls se despart cele cu lapte de celelalte. Dupã ce se obisnuiesc, ele se aleg singure la îndemnul ciobanului "ales, ales, ales". Baciul este mai mare peste cioban si se ocupã totodatã de stâna, de izlaz, de preturile care se plãtesc pentru acesta. Tot el stabileste împãrtirea oilor în cârduri - cu lapte, sterpe, berbeci, miei - care se face în ultimul timp, înainte se fãcea numai despãrtirea mieilor la întãrcare. O stânã bine organizata are la Puiesti urmãtoarea împãrtire: tãrla, casa ciobanilor, spãtarele de muls, strunga, ocolul. În vechime stãna avea un loc al ei, se fãcea rotundã, din pãmant si nuiele. Casa ciobanului si strunga erau acoperite cu paie sau stuf, partial si tarla sau ocolul.

Cea dintãi trebuia fãcutã în fata stânii, ca sã fie tot timpul în ochii ciobanilor. Primul muls, (începutul) se face dimineatã foarte devreme, urmeaza cel de prânz, de la ora 12. Dupã terminarea mulsorilor oile sunt duse la "pornealã" pentru a-si completa hrana. Regulile de la stânã au mai suferit schimbari în timp. Deoarece în ultimele zeci de ani se schimbã des locul a inceput improvizarea ei din scânduri, baloti de paie, etc.. Pentru mulsul oilor li se facea înainte ciobanilor spãtare, adicã scaune rotunde realizate astfel: se bateau tãrusi în sol, erau uniti între ei cu vergele, alcãtuind o îngrãditurã care se umplea apoi cu pãmânt tasat. Acum se folosesc scaune obisnuite de lemn, care se prind cu cata, cârlig de fier atasat la o prãjinã. Bãtul sau bâta este prelucrat cu grijã: vârful este rotunjit pentru ca ciobanul sã se poatã sprijini comod în el, era împodobit cu flori sãpate în lemn. Actualmente nu se mai folosesc bice la stânã, înainte era uzitat biciul sedecar sau sedecãresc, împletit, adicã în solz de peste. Mulsul oilor se face într-o gãleatã de lemn. Acesta mai largã la fund si mai strâmtã la gurã pentru a avea o mai mare stabilitate, sa nu se rãstoarne când o lovesc oile cu piciorul. Oile nu se mulg direct în galeatã, ci mai întâi într-o cupã cu o capacitate de circa un litru, care este prinsa în interiorul gãletii si se scoate pe mãsurã ce gãleata se umple cu lapte. Cheagul se face din stomac de miel mic, care nu a pãscut încã iarbã. Dupã taiere i se ia stomacul si se depune în el sare si lapte de oaie. Se leagã apoi la gurã si este spânzurat într-un cui pentru a se usca. Înainte de a fi turnat in lapte cheagul se preparã cu bors proaspãt sau zãr. Dacã nu este folosit tot odatã dupã preparare, ce a rãmas se pãstreazã într-un ulcior de lut. Dupa inchegare, laptele se amestecã mult cu tânjerul, într-un hârdãu de lemn unde a fost pus dupã mulsoare. Deasupra se pune hârzobul rotund din tei, se prinde cu atã sau sârmã, se face un fel de plasã. Pe hârzob se pune prima strecãtoare. Dupã ce laptele s-a închegat este pus într-o strecãtoare mai deasã, pentru a se scurge. Vara, când laptele este mai subtire, din 5 litri se obtine un cas, iar toamna, laptele fiind mai gros, din 4 litri un kg de cas. Se mai realizeazã si alte produse, de exemplu urda care se face astfel. Dupã ce s-a ridicat casul, zãrul rãmas se fierbe la un foc domol, se urdeste, adicã tot ce-i gras se ridicã la suprafatã. Apoi, ceaunul se dã jos de pe foc, partea de deasupra se ia încet cu o strecurãtoare si se pune în alta, mai deasã, de panzã, la scurs. Ce a rãmas pe fundul vasului, jântita, se mãnâncã pe loc. Zarul rãmas de la urdã era folosit pentru fãcutul mãlaiului: Casul, când se pune la putinã, se sfãrâmã cu mâna si se bate cu chilugul. Peste un rând de branzã se pune un rând de cas. Pentru a face lapte acru, jumãtate se fierbe, jumatate nu. Se pune un bot de mãmãligã în el pentru a face cuib. Untul se facea din lapte de vacã, mai rar din cel de oaie. În acest caz era pus într-o chiupa lungã si strâmtã. Se fulguia laptele cu un bãt ce avea în capãt un disc cu gauri. Dupã scosul untului rãmânea "zoala". Mãsuratul laptelui se face cu galeata si cupa (1 litru) iar al casului cu ocaua - o balantã cu un talger si o greutate de fier în formã de parã. Pentru a deosebi oile între ele li se facea câte o crestãturã în ureche: potricalã, furculitã, hârlet, suiturã. Am insista mult mult asupra oieritului, datoritã vechimii si generalizãrii sale. Unele deosebiri au existat si din acest punct de vedere, între satele de clãcasi si cele de razesi. Se pare cã în cele dintâi oieritul a fost mai dezvoltat probabil si datoritã originii unei pãrti din populatie din Transilvania sau partea de munte a Moldovei.

Si alte izvoare demonstreazã un interes aparte pentru cresterea animalelor fapt favorizat foarte mult de existenta pãdurilor, a pãsunilor din poiene, a luncilor. Boii erau folositi la muncã dar si îngrãsati si vânduti la Bârlad, negustorii de aici exportându-i în Turcia. De cresterea vitelor erau legate si o serie de credinte: animalele erau împãrtãsite într-un fel cu turte, staulele erau stropite cu aghiazma sau erau ocrotite cu usturoi în noaptea Sfântului Andrei.


"Cartea Puiestilor", autor: Dan Ravaru

Vizualizari: 760
Data creare: 13-01-2016 20:16:00

PRIMAR TICU VASILE CEZAR

Primar Ticu Vasile CezarPe data de 29-10-2020 a fost învestit în funcția de Primar, domnul Ticu Vasile Cezar.

Lucrări de pietruire a drumurilor comunale

Lucrări la drumuri.În perioada noiembrie 2020-martie 2021 s-au executat lucrări de pietruire a drumurilor comunale.

Curățire pomi

Curățire pomi.În luna noiembrie 2020 s-a realizat curățirea pomilor de pe marginea drumurilor.

Curățire șanț Puiești-Rotari

Curățit șanț.În noiembrie 2020 s-a curățit șanțul de pe marginea drumului Puiești-Rotari.

Plată taxă de salubrizare

Urmare a HCL nr. 2/28.01.2020 prin care s-a stabilit taxa de salubrizare , vă anunțăm că aceasta este în cuantum de 5 lei pe lună de persoană în cazul persoanelor fizice și 517 lei / tonă, în cazul persoanelor juridice.