- Trecutul localitatilor si stapanii pamantului in documentele istorice (partea a V-a , sec XIX )


Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

Anunt - Concurs pentru ocuparea postului vacant de mediator sanitar (comp. Asistenta Sociala)

Anunt - Concurs pentru ocuparea postului vacant de mediator sanitar (comp. Asistenta Sociala)

Anunț cont unic

Anunț contul unic "Sume încasate pentru bugetul local în contul unic, în curs de distribuire"

DESPRE COMUNĂ --> Cultură --> Cartea Puiestilor (Dan Ravaru)

Trecutul localitatilor si stapanii pamantului in documentele istorice (partea a V-a , sec XIX )

Documentele din secolul al XIX-lea, prima jumãtate, se gãsesc exclusiv in Arhivele Statului din Iasi si nu au fost publicate. Ca importantã si numãr in prim plan se înscriu cele referitoare la Cãlimãnesti si satele rãzãsesti dispãrute din apropiere, ca si pânã acum.

16 aprilie 1816. Vãtavul Neculachi este însãrcinat sã participe la alegerea hotarelor mosiilor Cãlimãnesti si Lãlesti precum si pentru alegerea pãrtilor Grigore Teliman.

1 mai 1817. Porunca isprãvnicie Tutova pentru Ionitã Cristian si Vasile Iacob mazil, pentru a cerceta pricina dintre Vasile Visu, din satul Cãlimãnesti cu rãzesii de Spria, în disputã fiind cei din Dragomirestii Spriei si Ruseni.

1 mai 1838. Mai multi rãzesi din Cârstesti si Tuchilati mãrturisesc în pricina dintre Maria Obrejoaia si Toader Timofte din Cãlimãnesti, pentru pãmânt.

28 august 1840. Elena Buzelan dã trei stãnjeni din mosia Glodeni mosului sãu Costache Gãlãtanu primind în schimb trei stânjeni în tinutul Tecuci.

17 decembrie 1836. Un izvod de împãrtealã a mosiei Glodeni de pe apa Tutovei. Dupã împãrteala veche s-au ales pãrtile lui Ionicã Lehãceanu,: neamurile sale Castravetesti, curgãtoare din bãtrânul Zoitii si a celorlalti cinci bãtrâni. Pe verso este alt izvod cu fãlcile de iarbã si de arãturã, alcãtuit de cãpitanul Isac.

7 noiembrie 1838 Isi face aparitia marele cumpãrãtor si viitor mare stãpânitor de pãmânt, banul Iancu Istrate.

La început, cumpãrã de la Manolache, fiul Ielenii, sora lui Toader Timofte câtiva stânjeni de pãmânt din mosiile Glodeni si Tãmãseni. Cumpãrãturile se tin lant, intre 29 august 1840 - 14 iulie 1851. În continuare, tinând cont de spatiul planificat pentru acest capitol vom semnala numai numele vânzãtorilor si cantitãtitor de pãmânt adunate de banul Ion Istrate: 3 stânjeni din Glodeni de la Costache Gãlãtanu, 12 stânjeni tot de acolo de la lleana, fata lui Antohi Galatanu din Cãlimãnesti, 12 stânjeni din Glodeni de la Grigore lsac; 7 stânjeni tot de aici de la Maria si Sava Stati pentru care dã în schimb pãmânt în hotarul Calimanestilor si 160 lei; tot un schimb de pãmânt de trei stânjeni cu Vasilachi Roman; altul, de 5 stânjeni cu Toader Tites; trei stânjeni din Glodeni de la Lupu Isac; 1 stânjen de la Costache Breahnã, altul de la Ionitã Ceapã, 4 stânjeni si 4 palme de la Costache Gãlãtanu (dã în schimb 4 stânjehi în Cãlimãnesti), 6 stanjeni de la Nãstase Neamtu. Un schimb de mari proportii se face la 10
decembrie 1847 când setrarul Ioan Popa îi dã banului Ion Istrate 40 de stânjeni
mosia Glodeni, primind în schimb 40 de stânjeni din mosia Lãlesti a neamului
Castravetescu, reprezentati prin preotul Gh. Mocanu.
..............................................................

Paralel au loc alte vânzãri sau înzestrãri între rãzesi, proprietãtilelor deveni tot mai mici.
O localitate care a mai existat pânã la urmã cu câteva zeci de ani în comuna Puiesti, care nu a apãrut des pãnã acum în acte, este prezentã în circuitul acesta în urma sávârsirii unor abuzuri.

La 28 aprilie 1805 se emite o carte de judecatã a spãtarului Stefãnache Sturza pentru mai multe pãrti de mosie, unele dintre acestea fiind situate la Onesti si Sâmzãnesti.

Pe 26 februarie 1817 Ion Chiriac si Toader Armanul se plâng Domnitorului cã postelnicelul Apostol Boncu ar fi intrat în mosia lor din Onesti - Tutova si fi pus stãpânire pe 144 stânjeni. Alexandru Callimah Vv. porunceste ispravnicului de Tutova cercetarea imediatã a cazului si îndepãrtarea lui Apostol Boncu. Totodatã, Neculai Peratcu, Grigoras Stupu si alti rãzesi se roagã sa li se dea pãrtile lor din mosia Onesti, împresuratã de spãtarul Gavril Iamandi când a fãcut schimbul cu pitarul Gheorghe Zota. Domnul dã dispozitie sã fie cercetat si acest caz. La 5 iulie 1818 este delegat pentru hotarnicire Dumitru Silion, un dregãtor al isprãvniciei de Tutova originar din Cãlimãnesti. Pe iunie 1823 apar noi probleme pentru pãmânt la Onesti între neamurile lui lftimie Chiratcu si cele ale lui Grigoras. În final, pe 30 aprilie 1824, cãpitanul Dumitru Silion din Cãlimãnesti gãseste o înstrãinare de 160 de stânjeni din mosia Onesti datoratã diaconului Grigoras.

Un alt grupaj de documente se referã la actualul sat Fântânele, unde se mai pãstra vechea denumire de Croitori. La 22 iunie 1837 este consemnatã in jurnalul judecãtoriei tinutului Tutova pricina dintre rãzesii mosiei Fântânele numitã si Croitorii de Jos, cu Alecu Tudori stolnic. La 9 martie 1838 este înscrisã o vânzare între rãzesi, Gavril Mereutã cumpãrã de la Ionitã State un stânjen din mosia Croitorii de sus, pe apa Tutovei. Judecãtile pentru pãm se fac nu numai cu boierii ci si cu rãzesii învecinati. Cei din Cãlimãnesti il numesc la 9 iunie 1939 pe Stefan Popa sã-i reprezinte în pricina pentru unele pãrti din mosia Croitorii de sus. Alexandru Tuduri, viitorul stãpân în Fântânele cumpãrã la 23 aprilie 1842, mai multi stânjeni de la rãzesii din Popeni (Popesti) care erau în hotarul mosiei Croitorii de Jos. Referitor la Puiesti, la Arhivele Statului din Iasi (Pachet 599) se pãstreazã o scrisoare a spãtarului Cazimir din 7 noiembrie 1817. El se adreseazã banului Stefan rugãndu-l sã-l informeze asupra mosiilor Puiestii, Brãtulestii si altele, date ca zestre fiicei lui Mihalache cãminar, care se logodise cu fiul sãu Rãducanu. În 1843, dupã moartea postelnicului Rãducanu Cazimir, fost între timp stãpânul mosiei Puiesti, se face un izvod cu tiganii pe care îi asezase aici, vreme de 20 de ani. Cu acest prilej aflãm cã o parte erau lingurari iar ceilalti ursari.

De la 8 ianuarie 1858 avem un înscris prin care Anton Epure si alti locuitori rãzesi din Micesti se învoiesc cu Andronache Negroponte, proprietarul mosiei Puiesti - prin omul sãu Nichita Scarpeti, "sã-i facã 900 chile var de zidire oriunde vor putea gãsi ei loc". Mentionãm cã "o chilã" era o veche mãsurã turceascã, ea corespundea cu aproximativ 380 kg.

La 25 ianuarie 1819, Mihalache fost mare ban-socrullui Rãducanu Cazimir - cumpãrase de la Ionitã Pâncul mai multe pãmânturi în Cristesti, Hãlmãgeni, Puiesti, Strâmba cu 1733 lei. Pe la 1830 începe un nou proces, de data aceasta intre boieri: pãhãrniceasa Maria Miclescu se judecã împotriva neamurilor lui Constantin Ceucã, pentru împãrtirea mosiilor Cristesti, Strâmba si Rusi. Anterior, în 1818, spãtarii Vasile Miclescu si Ioan Jora, împreunã cu alte rude ale lor reclamaserã Divanului domnesc practica unor vecini ai lor de a face donatii la mãnãstiri pãmânturi care nu le apartineau de drept, cu referintã în primul rând la Gura Strâmbii - Puiesti. Pachetul 618 de la Arhivele Statului Iasi contine mai multe documente legate de familia Boteanu, care a stãpânit mosiile de pe valea Iezerului. Interesantã pentru profilul psihologic al oamenilor epocii o epistolã din 20 aprilie 1806: Veniamin, mitropolitul Moldovei, scrie lui Vasile Boteanul, fost mare stolnic din tinutul Tutovei, comunicându-i cã dupã dorinta sa de a primi cinul cãlugãriei, s-a scris carte cãtre chir Teofilache, nacealnicul de la Orgoesti, ca sã vie sã-l îmbrace în schima monahiceascã.

Documentul ni se pare semnificativ pentru diversitatea atitudinilor sufletesti în cadrul unor grupuri sociale.


Incheiem aici prezentarea celor mai vechi forme de propietate, în pragul inceputului reformelor agrare, care vor forma subiectul unui alt capitol.

"Cartea Puiestilor", autor: Dan Ravaru

Vizualizari: 488
Data creare: 11-01-2016 13:01:40

Festivalul de muzică corală, laică și religioasă "Gheorghe Cucu", ediţia a XV-a, 2016

Festivalul de muzică corală, laică și religioasă "Gheorghe Cucu", ediţia a XV-a, Puiești, 2016Festivalul de muzică corală, laică și religioasă "Gheorghe Cucu", ediţia a XV-a, 2016

2017 Festivalul de muzică corală, laică și religioasă "Gheorghe Cucu", ediţia a XVI-a

Festivalul de muzică corală, laică și religioasă "Gheorghe Cucu", ediţia a XVI-a, comuna Puiești, judeţul Vaslui - 2017Festivalul de muzică corală, laică și religioasă "Gheorghe Cucu", ediţia a XV-a, Puiești, Vaslui

Anunț program SIPOCA

SIPOCA„Guvernare transparentă, deschisă și participativă - standardizare, armonizare, dialog îmbunătățit"- cod SIPOCA 35

ANUNT CONCURS ASISTENT MEDICAL

CONCURS OCUPARE POST TEMPORAR VACANT DE ASISTENT MEDICAL

ANUNT CONCURS OCUPARE POST PAZNIC

CONCURS OCUPARE POST VACANT DE PAZNIC

ANUNT CONCURS AGENT AGRICOL

PRIMARIA COMUNEI PUIESTI, JUDETUL VASLUI ORGANIZEAZA CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTULUI CONTRACTUAL VACANT DE AGENT AGRICOL

ANUNT CONCURS OCUPARE POST ADMINISTRATOR PUBLIC

PRIMARIA COMUNEI PUIESTI, JUDETUL VASLUI, ORGANIZEAZA CONCURS PT OCUPAREA POSTULUI CONTRACTUAL VACANT DE "ADMINISTRATOR PUBLIC"

Anunt promovare grad profesional

Primaria Comunei Puiesti organizeaza examen de promovare in grad profesional