Monitorul Oficial Local
Formulare online


Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

Prețul serviciilor de apă și canalizare Puiești

Preț apa și canalizarePrețul serviciilor de apă și canalizare Puiești.

PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ -Proiecte

PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ -Proiecte, cerințe.

FORMULAR CERERE pentru acordare drepturi de asistență socială

Formular de CERERE- DECLARAȚIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE pentru acordarea unor drepturi de asistență socială.
Anexele 2 și 3 din HG 1073/2021.

CONCURS CONSILIER FONDURI EUROPENE

Concurs pentru ocuparea postului de CONSILIER FONDURI EUROPENE.

REDUCERE A MAJORĂRILOR DE ÎNTÂRZIERE

La inițiativa Primarului Comunei Puiești s-a emis HCL 87/14-10-2021 privind reducerea cu 80% a majorărilor de întârziere și a penalităților aferente obligațiilor bugetare datorate de către contribuabili.

RAPORT DE ACTIVITATE SINTETIZAT

RAPORT DE ACTIVITATE SINTETIZAT-OCTOMBRIE 2020-2021


DESPRE COMUNĂ --> Cultură --> Cartea Puiestilor (Dan Ravaru)

Trecutul localitatilor si stapanii pamantului in documentele istorice (partea a III-a , sec XVII )

Pentru secolul al XVII-lea procesul deposedãrii de pãmânta rãzesilor (multi dintre ei urmasii directi ai fostilor boieri, cu pãmântul fãrâmitat prin mosteniri succesive) este mai mult evident.

Vânzãrile de sate întregi sunt mai rare. Noi proprietari, pãtrund frãudulos în obstile rãzesilor prin false adoptii sau danii fãcute pentru salvarea din nenorociri imaginare de fapt vânzãri mascate. În felul acesta era eludatã legea protimisisului sau dreptul de preemtiune, initial un rãzes nu avea voie sã vânda unui strãin, mai târziu o putea face, dar numai cu deplinul acord al tutur membrilor obstei.

La 21 martie 1603, la Iasi, Ieremia Mighilã Vv. întãreste o nouã cumpãrãtura a lui Constantin Cimbalovici diac în Cupcesti numit si Ionãsesti. De data aceasta vinde Simion si sora sa Pãrasca, copiii lui Ilea, nepotii lui Fãtul, 1/4 din 1/2 sat, cu douazeci taleri de argint. Vânzãrile din Cupcesti continuã în serie extinzându-se si la satul Rusi. Astfel la 3 aprilie 1603 Ieremia Vodã ne aratã Pârvan aga s-a prezentat cu un zapis de mãrturie de la popa Marcu din Cociuba si de la Constantin diac din Cupcesti, precum cã au cumpãrat de la Dumitra Nedelea, copiii Maricãi, nepotii Ilenii, ocinã si mosie - partea lor din Rusi peIezer, drept 16 taleri de argint. Constantin diacul Cimbalovici îsi rotunjeste mereu proprietãtile. Greaca, cu fii ei Costin si Ionascu, fiica Sofia, cu Melintie si surorile lui Simina si Drãgãneasa si Oana si Toader si sora lui Costin, Tiganca au vândut la 2 aprilie 1604, ocina lor din Cupcesti care se numeste lonãsesti 1/2 din 1/2 din sat, pentru 30 de bani rosii lui Constantin diac. La vânzare asistã câteva persoane importante din zonã: Pârvan aga, Simion comis din Tifesti, Gârlea cãpitan, Cerna pârgar. Un exemplu grãitor asupra felului în care un strãin cumpãrã pe bucãtele mari pãrti dintr-un sat, apoi întreg satul, ni-l oferã un alt document de la Ieremia Movilã din 2 decembrie 1606, pe care-l redãm in extenso, referintele fiind directe la Pârvan aga: "... l-am dat si l-am întãrit noi lui, de la noi în a noastrã tarã a Moldovei! A lui drepte ocini si cumpãrãtori jumãtate sat Rusi care e pe Iezer partea din sus si cu loc de moarã în Iezer care singur a cumpãrat de la Constantin, fiul Musei, nepot bãtrânului Ilea si de la Focsa, fiul Cristei, cu 70 taleri de argint din dresele ce avut de la Stefah Vv. si altã parte de ocinã din jumãtatea de jos de sat Rusi care iarãsi el a cumpãrat de la Dumitra si Gonta si Nedelea, fii Maritei, nepotii Ilenei cu 20 taleri de argint: si iarãsi dãm si întãrim lui altã parte de ocinã acea de mai sus jumãtate sat Rusi ce singur a cumpãrat de la Ion fiul Stefului si de la Zaharia, fiul Petrei cu 60 taleri de argint si altã parte de ocinã din aceeasi jumãtate de jos din sat Rusi care singur a cumpãrat de la Nedelea fata Ilenei drept 20 taleri din dresele care le-au avut de la Stefan Vv.; aceea toatã de mai sus jumãtate sat Rusi si cu loc de moarã în Iezer si acele de mai sus zise pãrti de ocinã din acea de jos jumãtate sat Rusi care-i pe Iezer dãm întãrituri pe a lui ispisoace..."(Surete si izvoade, II, 224). Iatã cum sãteni având hrisoave de la Stafan cel Mare, dupã ce si-au pãstrat timp de 150 de ani statutul de oameni liberi, au devenit clãcasi sau au pãrãsit satul care a rãmas în stare de servitute pãnã la reformele agrare.

La 25 mai 1610, Constantin Vodã Moghilã ne spune cã "si întru aceea, a venit inaintea noastrã si înaintea boierilor nostri sluga noastrã Gheorghe, de la Carstesti iarãsi de bunã voie a lui a vândut dreapta sa ocinã si cumpãrãturã din satul Sâmzãnesti, pe Tutova, lui Vitolt Mãrãteanul" (D.I.R. sec.al. XIII-lea, vol.II p.295). Acelasi, logofãt al 2-lea fiind, cumpãrã alte douã ocini din Samzanesti de la Stefana si Melentiana.

Pe 11 septembrie 1611, "Nastsiria, fata Ruscãi, nepoata lui Negrilã, dã paharnicului Buculeiu 1/4 din Cãlimãnesti si 1/4 din Tãmãseni, cu vad de moarã, cu loc de prisacã despre apus, pe care îl are de la maicã-sa descãlecãturã, a mosu-sãu Negrilã, pentru un cal ce i-au furat feciorii ei, care a fost pretuit la 70 de lei". Urmasa unui mare boier, stãpân de sate, Negrilã vinde pãrti din proprietãtile sale, nu poate rãscumpãra alt fel greselile fiilor sãi. In document, publicat în C.D.M.- Supliment, este atestat satul dispãrut Tãmãseni, de lângã Calimãnesti, rãmas în toponimie iar la martori apar nume de persoanã pe care intãlnim si astãzi aici: Maxim, Roman, Tanasie, Arion. Textul este scris de preotul Miftode.

Vitolt Mãrãteanul, logofãtul, îsi continuã cumpãrãturile în Sâmzãnesti, dupã ne aratã un ispisoc de la Constantin Vodã Movilã , din 18 decembrie 1611, publicat în D.I.R. XVII, II,p.40. El prezintã un zapis de mãrturie de la Luca paharnic, Buculei, Ionaca etc. ca dovadã cã a cumpãrat de la Ion vistier ocina sa de la Sâmzãnesti, tinutul Tutovei, cu 12 taleri de argint, ocinã care fusese înainte cumpãratã de la Gaftona, fata Neniului Liciul, de acolo.

Despre cum putea sã arate o proprietate bine constituitã pe pãmântul actualei comune Puiesti aflãm pe larg dintr-o întãriturã a lui Io Radul Mihnea (2 martie 1617, publicatã în D.I.R. XVII, IV, p.103) pentru Dumitrascu, fost user. Acesta posedã, cu dovezi de la leremia Vodã, ocini în Cârstesti, Glodeni, Halmãgeani, Strâmba, loc de moarã, prisãci, curãturã în pãdure, cumpãrãturi de la Hamza, fiul lui Moisei Boureanul, pentru 160 zloti, alte pãrti de ocinã la Carstesti, Strâmba, Glodeani, Hãlmãgeni, vaduri de moarã si o sãpãturã în Glodeani, cumpãrate în timpul lui Simion Vodã Movilã de la Obrejie, fiul Stanei, nepotul Voicãi, pentru 25 taleri, Stana dând si ispisacul de la Petru Vv.; alt rând de ocini din localitãtile amintite mai sus dar si din Puiesti, cumpãrãturã de la Marica Hrizoaie si sora ei Vasilica, fiicele Antimiei, pentru 20 de galbeni unguresti". Bineînteles, Dumitrascu mai avea încã douã rânduri de proprietãti pe valea Pereschivului.

De remarcat prezenta Puiestilor, probabil actele de proprietate de aici au fostadunate, pierdute sau distruse de cineva (poate vor fi cândva gãsite!), astfel nu se explicã penuria de documente în legãturã cu stãpânirile de pãmânt centrul de comunã. Paharnicul Buculei continuã si el sã cumpere pãmânt: la 30 martie 1618 obtine 1/4 din 1/2 din Calimãnesti si 1/4 din Tãmãseni, prin cumpãrãturi de la Nastasia, nepoata Negrii, din uricul avut de la strãbunii ei Oanã Rosca si Cojea Petru, de la Ile Vv., cu întãriturile bunicii ei de la Petru Vv.. Decãderea fostilor mari boieri este din nou evidentã. Aceastã situatie este demonstratã la fel de convingãtor si de documentul din 20 februarie 1620 (D.I.R. XVII, p.425).

Gaspar Vv. întãreste vãnzãrile lui Pentelei si fratii lui Matei, Istratie, Toader fii lui Miron, nepotii lui Nicoarã, strãnepotii lui Petre Iezereanul: 1/3 din 1/3 din Cârstesti, Hãlmãgeni si Glodeni, pe Tutova, cu loc de moarã, prisacã, fânete. Cumpãrãtorul este acelasi Dumitrasco pe care l-am întâlnit în actele de vânzare de mai sus, tot el mai cumpãrã 1/2 din 1/3 din Glodeni, de la Silion, Crãciun, Marica si Obrejie, fii lui Fârtat, strãnepotii Voicãi. Proaspãtul îmbogãtit aduna tot mai mult pãmânt, la 18 ianuarie 1623, în timpul lui Stefan Vodã Tomsa cumpãrã de la Melentiana, fiica lui Gligor, nepoata lui Silion si de la Gligorie fiul popii Crãciun, nepotul lui Silion, 1/2 din 1/3 a întregului sat Glodeni iar de la Cârstea cu fratii si surorile lui, tot nepoti ai lui Silion 1/4 din 1/3 din Glodeni.

Si la capãtul oarecum opus geografic al Puiestilor, la Strâmba se simte apropierea marilor schimbãri. La 18 aprilie 1632, Alexandru Ilias Vv. împuterniceste pe Ionasco din Zmeiani sã-si apere mai multe proprietãti de pe valea Similei dar si 1/4 de sat din Strâmba. Nevoia acestei împuterniciri nu era întâmplãtoare, în zonã îsi face aparitia pe 7 mai 1634 un redutabil cumpãrãt Constantin, fiul vornicului Sava din Ceucani (actualmente Ciocani). Documentul este impresionant cu toatã lapidaritatea lui. Floarea, fata Mãgdãlinii, nepoata paharnicului Tudoran (deci a unui mare boier!), "de multã sãrãcie" îi vinde 1/5 din 1/2 din satul Strâmba, primind 13 galbeni. "Multa sãrãcie" bântuia în întreaga familie de fosti mari boieri. Chiar a doua zi, 8 mai 1634, Marta si sora ei Scheauca tot nepoate ale paharnicului Tudoran, vând tot lui Constantin, fiul vornicului Sava, 1/3 din 1/2 de sat. (D.R.H., XXII 124). La 12 februarie 1636 Vasile Lupu dãdea o carte de întãriturã aceluiasi Constantin pentru stãpânirea a jumãtate din satul Strâmba, cumpãratã de la Moise, fiul lui Tudoran. Exact in acelasi timp pãtrunde în zona Puiesti alt mare amator de cumpãrãturi de pãmânt, vornicul Dumitrasco Gheuca. Incepe la 5 mai 1632 când vornicii Bârlad, soltuzul si cei 12 pârgari, atestã cã vornicul a cumpãrat mai multe ocine dintre care unele în Hãlmãgeni si Glodeni, de la Oprina, fata Stancai. Peste 13 zile,la 18 mai 1632, Vasile, Alexandra si Zamfira, copiii lui Toader Bãltatul, vând pãrtile lor de ocinã din Cristesti, Glodeni, Hãlmãgeni si Strâmba lui Dumitrasco Gheuca vornicul. In acelasi an, dar pe 9 decembrie dregãtorii bârlãdeni atestã mai multe cumpãrãturi ale lui Gheuca între care "si Strâmb cu loc de piuã". Urmeazã altele, în Rusi pe Iezer (1 septembrie 1634, de la Pârvu, fost agã si armas, pe care l-am mai întâlnit în documente) si din nou la Strâmba (30 martie 1636, de la neamul Nicoarã, originar din boierii Iezereanu).

Trebuie însã subliniat si un alt element reprezentativ pentru acesti ani. Desi pãmânturile localnicilor se împutinau, ei reuseau sã-si mentinã prestigiul si sã-si pãstreze unele mici ranguri boieresti, la care puteau accede rãzesii mai instariti.

Aceasta se materializa si prin consemnarea lor ca martori la diferite vânzãri- cumpãrãri în Bârlad sau în sate mai mult sau mai putin apropiate. Astfel Maxim paharnicul si Dumitru pitarul din Cãlimãnesti participã alãturi de dregãtorii barlãdeni la elaborarea si autentificarea unor acte la 20.11.1632, 25.12.1632, 9.8.1633, 18.5.1638, martori din Stãnigesti si Cociuba participã la efectuarea a numeroase vãnzãri-cumpãrãri în satele de pe valea Studinetului. Proprietãtile micii boierimi sunt recunoscute de domnitori, de exemplu, la 8 iulie 1640, Vasile Lupu Vv., întãreste lui Toader, înrudit cu Nastasia, fata Ruscãi, adicã fãcãnd parte din vechiul neam al lui Oanã Rosca si Cojea Petru, câte 1/4 din 1/2 la Calimãnesti si Tãmãseni. Intre proprietari apare si o cãlugãritã într-unul din foarte rarele documente care se referã la Puiesti: la 8 mai 1635 (A.S.-Iasi) Stefan, fiul Buciumoaiei, vinde partea sa ce se va alege, din Gura Strâmbei, Calugãritei Dochia. Vânzãrite mascate, prin care, asa cum arãtam mai sus, erau eludate vechile legi rãzãsesti îsi fac locul si aici. La 4 mai 1641, Ursul si Nastasia, din neamul Condrea din Gâltesti, "dãruiesc" lui leremia Dabija capitan, partea lor din Gãltesti, 2 pãrti din 1/3. Nastasiei i se lasã un rãzor de grau si unul de mãlai, iar Ursul se obligã sã pãrãseascã satul Gâltesti, de unde ne putem da seama despre ce fel de dãruire a fost vorba (C.D.M. ?"Supl.I). O alta "danie" fortatã face Ursul din Zmeiani cãtre boierii Gavril Palade si Toader Palade, în viitor cei mai mari proprietari din zonã, între altele cumpãrãtura Gura Iugii (se pãstra amintirea primului stãpãn!) din satul Strâmba. (8 februarie 1651). În acelasi an (la 5 iulie, D.B.III) Vasile Lupu Vv. confirma si întãrea stapanirea Pãlãdestilor, afirmând cu ipocrizie cã Ursul a fãcut dania de sufletul parintilor sãi, cu limbã de moarte. Ei vor primi, între multe altele: "asemeni si din satul Strâmba ce se va alege partea lui (Ursu) de bastinã si cumpãrãturã, ce este pe pârâul Tutova, din vatra satului, si din câmp, si din tarinã, si din fanet, si din iaz, si din pãdure si din loc de prisacã, si din tot venitul (D.B.III, p.59 ). Am dat citatul de mai sus deoarece el demonstreazã un statut rãzasesc al vechii proprietãti din Strâmba. Fiecare membru al obstii avea un numãr de stanjeni, mãsurati pe lãtime la malul apei. Fâsia de pãmânt se întindea pânã in zarea dealului, pe o parte a pârâului sau pe amândouã (pãmânt de douã zari). In felul acesta membrii obstei aveau toate categoriile de sol - de la cel mai roditor de lângã apã la cel mai sãrac din vârful dealului, la fel aveau la pozitie si diversele modalitãti de folosintã. Tot în legãturã cu proprietatea Strâmba, la Bârlad se redacteazã douã documente semnate de soltuz si cei 12 pârgari, la 4 si 22 februarie 1646, cel din urmã având între martori pe Toma din Cociuba, Lazãr din Onesti, Ursul din Gâltesti (este semnalatã o nouã localitate - Onesti - si aflãm cã Ursul nu si-a pãrãsit satul, cum se obligase în 1641). Dregãtorii amintiti mai sus adeveresc faptul cã Grigorascu, feciorul lui Dumitrascu Gheuca a plãtit capul cumnatului sãu Cazacu de la pierzare (infãptuise desigur un delict foarte grav, pasibil de pedeapsa cu moartea), dand un cal bun drept 12 ughi si 6 galbeni gata, in schimbul unor parti de ocina, intre care una la Stramba, Tinutul Tutovei.

Grigorascu Gheuca si-a stabilit apoi resedinta în Rusi, într-un document din 7 iunie 1661 el apare drept Grigoras din Rusi. Tot de aici rezultã cã feciorii sãi, Gavril si Pascal, mãresc stãpânirile de pãmânt în Strâmba: cumpãrã de la Iordachi si sora sa Bâia, nepotii Savei din Ceucani o jumãtate de sat. Urmasii celor care cumpãraserã de la cei ajunsi "în mare sãrãcie" încep sã vândã la rândul lor. Si între rãzesi apar probleme. Vasile Lupu Vv. autentificã la 11 septembrie 1672 pentru Chiritã si fratii lui, feciorii lui Toader din Cãlimãnesti, sã fie "mari si puternici" pe o cumpãrãtura ce a fãcut tatãl lor si alti rãzesi ai lui în satul Cãlimãnesti si la Tãmãseni. Fiindca Toader a cheltuit 8 poli bani iar rãzesii nu i-au întors aceastã sumã, Chiritã si ai lui sã stâpâneascã frãteste pãmântul. La 7 iulie 1673 soacra lui Ursu din Zmeiani, Mãriuta Fulgeroaia dã partea ei de mosie din Gura Strâmbei drept schimbãturã pentru niste pietre de moarã. Aproximativ în aceeasi perioada începe un adevãrat asalt asupra pãmânturilor din Gura Strâmbei - Puiesti. La 5 ianuarie 1671, Nãstase, Ion Bejan si Miron, din neamul Mãlinei, vând lui Pascal si Gavril Gheuca, stãpânii de la Rusi, partea ce li se va alege din Gura Strâmbei, Tutova. La 12 aprilie 1668, Ilies Alexandru Vv. al Moldovei întãreste lui Irimia, fiul lui Anton pitarul, un loc de prisacã din gura Strâmbei, pe Tutova, se mentioneazã în continuare cã, un oarecare Cantemir (?) sã nu se amestece în acel loc pânã nu se vor alege pãrtile. Cu doi ani înainte de aceastã întãritura semnalãm douã vânzãri mascate: Dumitrasca Buciumas, din Zmeieni (valea Similei) dãruieste la 21 ianuarie 1666, lui Gavrilitã serdar, partea sa de mosie din Gura Strâmbei, cu tot venitul. Peste numai 3 zile (24 ianuarie), Nicola, fiul lui Fulger din Zmeieni (cumnatul lui Ursu, despre care a mai fost vorba) dãruieste si el, tot lui Gavrilitã serdar, partea sa din Gura Strâmbei. Falsele dãruiri au continuat în timp. La 10 aprilie 1674 Pavel, ginerele lui Stefan Ciocãnel, sotia sa Strahilia, soacra sa Meliana dãruiesc clucerului Enache - personaj asupra cãruia vom reveni mai pe larg - o bucatã de loc din Gura Strâmbei, "ce i-au fost de pe mama sa, iar mamei sale i-au fost cumpãrãtura de la Dumitrascu Buciumas". Cât de adevãratã a fost aceastã "dãruire" se vede clar, din documentul urmãtor, datat 10 septembrie 1674: Enache clucerul dã mãnãstirii Rãchitoasa, partea sa de mosie ce o are de "cumpãrãturã" din Gura Strãmbei - Tutova. La 6 octombrie 1676, Enache clucerul primeste noi "daruri" de pãmânt de la Malanca, mama lui Gavril armas si alte rude ale sale mai multe pãrti din aceeasi Gura Strâmbei.

Pe data de 9 septembrie Pascal, cãpitan din Rusi, împreunã cu cumnatul sãu Gavril cumpãrã mosie la Gura Strâmbei,isi revinde apoi partea sa catre Gavril, fiul lui Grigoras din Rusi, alcãtuindu-se peste tot partea vistiernicului Gheuca. La 1 ianuarie 1690 Gavril din Rusi îsi mãreste proprietatea cu pãrtile din Gura Strâmbei ale lui Tanasie Buciumas. Alt cumpãrãtor în aceeasi localitate este mânãstirea Rãchitoasa care la 5 septembrie 1690 intrã în posesia unor parti de sat stãpânite înainte de Malanca. Falsele dãruiri se practicã si între rude, mult sau mai putin îndepãrtate, dupã cum vedem din exemplul urmator: Gavril armas, fiul lui Pascal si al Malancãi, nepotul lui Grigoras din Rusi, daruieste lui Apostol, fiul lui Enache clucer, partea sa de bastinã din Strãmbei, pe 29 august 1691. Într-un alt document, având aceeasi datã, se asociaza acestei dãruiri si sora sa, Ancuta.

Toate documentele prezentate mai sus în legãturã cu Gura Strãmbei - Puiesti, se gãsesc la Arhivele Statului din Iasi, pachetul 608. Vistiernicul Gheuca si clucerul Enache,împreunã cu rudele lor - mai ales cel din urma - au fost principalii cumpãrãtori de pãmânt din zonã, de la sfârsitul secolului al XVII-lea si începutul secolului al XVIII-lea. Folosind datele din "Dictionarul..." lui Nicolae Stoicescu vom încerca sã descurcãm încrengãturile acestor familii legate de Puiesti si legãturile dintre ele. Din cea dintâi familie s-au impus in Istoria Moldovei din secolul al XVII-lea trei personaje. Gheuca Simion (frate cu Dumitru), din vechea familie boiereascã Caraghiuzel a îndeplinit mai multe dregãtorii importante - pârcãlab, medelnicer, mare comis, mare spatar, ctitoreste biserica din Bãcani, moare pe la 1640, fãrã copii. Gheuca Bejan (nepotul lui Simion) a fost vornic de Bârlad, mare pitar, pârcãlab de Galati - moare pe la 1668. Fiul sãu, Gheuca Vasile, mai legat de zona Puiesti, a avut cele mai mari demnitãti - logofãt, mare vistiernic - o viatã aventuroasã si un sfãrsit tragic. Urmãrind sã fie domn dupã Antonie Ruset, a organizat un complot împreunã cu jitnicerul Bogdan si Lupu slugerul. Au trimis scrisori cu iscalitura falsã a lui Dumitrascu Vodã Cantacuzino cãtre lãpusneni si orheieni, indemndu-i la rãscoalã. Cãpitanul Decusearã îl înstiinteazã însã pe hatmanul Buhus, acesta, la rândul sãu, pe domnitorul Gh. Duca. Desi sotiile lor erau verisoare, domnitorul porunceste ca Vasile Gheuca sã fie ucis la 2 octombrie 1680.

Marele clucer Enache Cunupi (a mai fost cãmãras, spãtar al doilea si paharnic), cunoscut de obicei sub numele de Enache clucerut, avea ca mamã pe Safta, fiica lui Dumitru Gheuca, fiind totodatã nepotul lui Bejan Gheuca. A dupã 28 februarie 1679, fiind înmormântat la M.rea Rãchitoasa. Fiul sãu, Enache Ilie, stiut mai mult ca Ilie Tifescu, poreclit Frige-Vacã era un personaj bine cunoscut în epocã. Prin sotia sa, Tofana, era înrudit cu mari familii boieresti si voievodale: Racovitã, Palade, Costin. A fost clucer, ispravnic de Tutova, sluger, mare stolnic si mare spãtar. A jucat un rol nu prea onorabil în uciderea lui Miron si Velicico Costin, pârându-i la domnie pentru organizarea unui complot impotriva lui Constantin Cantemir. Atât Enache clucerul cât si Ilie Tifescu au acaparat sate întregi de rãzesi, transformând locuitorii în clãcasi. Metoda obisnuitã de pãtrundere în obsti era, dupã cum am vãzut deja, vânzarea mascatã, falsele danii. O traditie popularã spune cã Ilie Tifescu se ruga de razesi sã-i dea atâta pãmânt cât acoperã zborul drept al unei albine, atât de lata sa fie hliza sa. Aceasta, fiindcã oricât de micã ar fi fost suprafata de pãmânt, posesorul ei devenea membru al obstii si avea drept la cumpãrãturi în mod legal, nu mai trebuia sã i se "dãruiascã".

La 26 aprilie 1665, Ursu, feciorul lui Mihãilã si al Oprinei, fata lui Constantin Cimbalovici diacul vinde lui Enache mare cãmãras, satul Copãcesti (Cupcesti lângã Rusi), care s-a chemat Ionãsesti, la tinutul Tutovei, cu 110 lei. Sunt prezentate "dresele" de cumpãrãturã, de la Ieremia Movilã Vv. 25 august 1669: Ursul, cãlugãrul din Gâltesti, vinde lui Enache, paharnicul al doilea, a treia parte din jumãtate de bãtrân din acel sat, cu 10 lei, bani de argint. Între martori un Gligorie diaconul, scrie popa Grigore. Mentionãm cã prin bãtrãn se întelegea partea de pãmânt prevenitã de la unul dintre strãmosii satelor de rãzesi. Dupa numãrul acestora, satele "mergeau" dupã unul sau doi bãtrâni, de regulã cel mult patru.

29 august 1673: Irimia, feciorul lui Anton pitarul, dãruieste lui Enache, mare clucer, vãrul sãu de al 2-lea, pãrti din Ceucani si Diviteni, pe Tutova si 1/3 din 1/4 din Gura Strâmbei cu casã, pomet, râmnic, vad de moarã, locuri de prisaca si prisacã gata, ca sã-l îngrijeascã pe el si nevasta lui.

8 mai 1674: Toader din Cristesti, cu sotia sa Gahia, fata popii din Gâltesti împreunã cu nepotii, vând lui Enache clucerul a patra parte de siliste din hotarul satului Frasini (pe Iezer, la nord de Rusi), cu 30 lei bãtuti. Între martori, Vasile ciobotarul.

7 mai 1674: Tudora, fata Ilinei, nepoata Cetinei din Strãmba, feciorul sãu Toader, vând lui Enache clucerul mosia lor din Cupcesti si Stãnigesti, primind patru lei si urmând sã ia restul dupã ce se vor alege pãrtile de pãmânt.

3 ianuarie 1676: Fane, cu sotia lui Nica, fata leremiei, vând lui Enache clucerul mosia lor din Gâltesti, a treia parte din bãtrânul Gâltescu, cu 80 lei bãtuti.

29 aprilie 1676; Calita, fata lui Toader Cosciug din Cociuba, cu fratele ei lonitã, vând lui Enache clucerul mosia lor din acel sat, tin.Tutova, de pe Iezer un bãtrãn care face a patra parte din tot satul, din câmp, pomi, fânat etc. cu 30 lei bãtuti. Între martori popa Pavel din Cociuba.

2 ianuarie 1677: Gligorie, cu fratele sãu Vasile, feciorii Mãgdãlinii, nepotii Tudorei si Maftioaiei din Cociuba, vând lui Enache clucerul 1 dintr-un bãtran din acel sat cu 15 lei bãtuti.

16 septembrie 1677: Mãrusca lui Tircã dãruieste lui Enache clucerul partea sa care se va alege din Cociuba si Gâltesti.

25 iunie 1679: Ion, feciorul lui Lazãr si Vasile al Antimiei, nepotii Gahiei vând lui Enache clucerul, vând a sasea parte din bãtrânul lui lon Buzã din satul Gâltesti, pe Iezer, cu 12 lei bãtuti.

Tot 25 iunie 1679: Catrina Nãstãsãoaie, fata Calistratiei, nepoata lui Ionasco Bãlãnel din Gâltesti, vinde lui Enache Clucerul partea sa de ocinã, bãtrânul Drãgãlinii din satul Gâltesti, a patra parte.

24 august 1679: Strãtulat, si sotia sa Solanca, fata Calistratei, nepoata lui Ionasco Bãlãnel, vând lui Enache clucerul mosia lor din satul Gãltesti din bãtrânul Musei si altã parte din acea mosie din bãtrãnul lui Ion Buzã, cu 80 lei bãtuti.

1 iunie 1681: Cantemir, fost vornic si altii, face cunoscut Domnitorului alegerea ce au fãcut-o pãrtilor de mosie din Gâltesti, ale lui llies, feciorul lui Enache clucerul, cumpãrate de la Catrina si sora sa Solanca, fetele Catrinei, nepoatele lui Bãlãnel, în total doi bãtrâni si jumãtate, 238 de pãmânturi.

7 octombrie 1690: Ion, fiul lui Eftimie din Gherghesti dãruieste lui Apostolache fiul rãposatului Enache clucerul, pãrtile sale de mosie din Cociuba, cu sãpaturi.

15 octombrie 1685: Catrina Turcoaie din Gâltesti, cu feciorii Ion si Apostol, vand lui Ilies postelnicul, fiul clucerului Enache, jumãtate de bãtrân din Gâltesti pe Iezer cu 40 de lei.

3 ianuarie 1699: Intãriturã lui Ilie Enache, feciorul lui Enache clucer, stranepotul lui Dumitrasco Gheuca vornic pentru mai multe sate, între care Cupcesti, ce s-a numit Ionãsesti, pe apa Iezerului.

17 iunie 1699: Întãriturã lui Ilie Enache, feciorul clucerului, pentru satele Frasini si Cociuba de pe lezer. Între martori si preoteasa popii Ionasco din Cociuba. Toate documentele de mai sus fac parte din fondul Mãnãstirii
Rachitoasa din Arhivele Statului din Bucuresti. Prin intermediul lor am putut urmari procesul formãrii unei mari averi boieresti, a clucerului Enache si a fiilor sai Ilie si Apostol (Postolache, Apostolache), prin deposedarea rãzesilor, realizate prin cumpãrãturi si false danii prin care, de cele mai multe ori, se plateau datoriile. Aceste acumulãri de pãmânt s-au fãcut si în Strâmba sau Gura Strãmbei - Puiesti, dar în primul rãnd pe valea lezerului, în continuarea mosiilor de pe valea Studinetului, satele de rãzesi Rusi, Gâltesti, Cociuba devenind definitiv de clãcasi.

Dacã pentru localitãtile de mai sus avem foarte multe documente, stim mai mult sau mai putin despre Bahnari, fostul sat al lui Miclea de la Bahnã. Dupã localizarea noastrã - având în vedere toponimul valea Bahnari, vechea vatrã s-ar afla acum pe teritoriul comunei Iana, însã a fost consideratã întotdeauna "in pãrtile Puiestilor", oricum, este situatã în imediata apropiere a acestei comune. Vom cita un document din 1 septembrie 1665 semnificativ pentru viata cotidianã din acea perioadã. Vornicii si soltuzul de Bârlad adeveresc cã Parvul din Perieni a întors banii pentru o parte din ocini din Bahnari pe Tutova, vandute "când foametea": 4 galbeni, 40 merte grâu, 40 de orz. La Cãlimãnesti razesii îsi mentin rangul, vânzãrile si cumpãrãrile lor se fac din surplusuri de pamant. La 20 august 1671, Nicoarã Titãiu din Cãlimãnesti, cu copii sãi, Toader,Constantin. Oprina, Gaftona, Alexandra si Tofana "dãruiesc" postelnicului Opritã, partea lor de mosie de la Politeni cu loc de moarã, tarinã, sãpãturi, vatrã de sat. Între martori, importanti dregãtori ai vremii. Tot martori de rang deosebit întâlnim si la 18 octombrie 1692 când Mãriuta lui Ifrim si a Ilenei, nepoata lui Buculeiu (Vãcãlãu) "dãruieste" de bunã voie pârcãlabului Ion si jupânesei sale, ocina din satul Cãlimãnesti, partea mamei sale, cu tot locul, tot venitul. Relatãrile de mai sus sunt cuprinse în Suplimentul la "Catalogul documentelor moldovenesti din Arhivele centrale". Datele urmãtoare le-am extras din Gh.Ghibãnescu "Surete si izvoade" V. La 10 iunie 1674: "Adicã eu Vasile si cu femeia mea Vasâlca, fata Teclii din satul Croitori, scriern si mãrturisim cum noi, am dat si am dãruit a noastrã dreaptã ocinã si mosie, toatã partea fimeii Vasâlcã ce se va alege la satu Sâmzenesti ce este la tânutul Tutovei, am dat si am dãruit dumisale Vasile Gheuca, pentru mult bine ce ne-au fãcut si ne-au scos din mare nevoie.

La fel, la 12 martie 1675, Cristea, fiul lui Toader Cosciug face danie lui Vasile Gheuca, ocina lui din Croitori, pentru binele fãcut(?). Marele "binefãcãtor", logofãtul Vasile Gheuca mai primeste si alte daruri, la 9 aprilie 1675: Adica eu Vasile Rãtundul din Croitori si cu femeia mea Maria, scrim si mãrturisim acest zapis al nostru de nimeni siliti nici asupriti, am dat si am dãruit a noastra dreaptã ocinã si mosie, un pãmânt si douã sãpãturi la sat la Sâmzenesti, tinutul Tutovei, dumisale Vasile Gheuca ce iaste logofãt pentru binele ce mi-au fãcut "Între martorii care au asistat si Miron Costin, vornicul cel mare.


"Cartea Puiestilor", autor: Dan Ravaru

Vizualizari: 1505
Data creare: 11-01-2016 12:02:31

PRIMAR TICU VASILE CEZAR

Primar Ticu Vasile CezarPe data de 29-10-2020 a fost învestit în funcția de Primar, domnul Ticu Vasile Cezar.

Lucrări de pietruire a drumurilor comunale

Lucrări la drumuri.În perioada noiembrie 2020-martie 2021 s-au executat lucrări de pietruire a drumurilor comunale.

Curățire pomi

Curățire pomi.În luna noiembrie 2020 s-a realizat curățirea pomilor de pe marginea drumurilor.

Curățire șanț Puiești-Rotari

Curățit șanț.În noiembrie 2020 s-a curățit șanțul de pe marginea drumului Puiești-Rotari.

Plată taxă de salubrizare

Urmare a HCL nr. 2/28.01.2020 prin care s-a stabilit taxa de salubrizare , vă anunțăm că aceasta este în cuantum de 5 lei pe lună de persoană în cazul persoanelor fizice și 517 lei / tonă, în cazul persoanelor juridice.