Monitorul Oficial Local
Formulare online


Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

Prețul serviciilor de apă și canalizare Puiești

Preț apa și canalizarePrețul serviciilor de apă și canalizare Puiești.

PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ -Proiecte

PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ -Proiecte, cerințe.

FORMULAR CERERE pentru acordare drepturi de asistență socială

Formular de CERERE- DECLARAȚIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE pentru acordarea unor drepturi de asistență socială.
Anexele 2 și 3 din HG 1073/2021.

CONCURS CONSILIER FONDURI EUROPENE

Concurs pentru ocuparea postului de CONSILIER FONDURI EUROPENE.

REDUCERE A MAJORĂRILOR DE ÎNTÂRZIERE

La inițiativa Primarului Comunei Puiești s-a emis HCL 87/14-10-2021 privind reducerea cu 80% a majorărilor de întârziere și a penalităților aferente obligațiilor bugetare datorate de către contribuabili.

RAPORT DE ACTIVITATE SINTETIZAT

RAPORT DE ACTIVITATE SINTETIZAT-OCTOMBRIE 2020-2021


DESPRE COMUNĂ --> Cultură --> Cartea Puiestilor (Dan Ravaru)

Socialul si economicul la Puiesti



In secolul al XIX-lea proprietatea boiereasca atinge maxima sa extindere, reformele agrare o vor restrange treptat pana la disparitie. Paralel, tot in secolul al XIX-lea, ramane foarte putin din ceea ce a insemnat vechea boierime moldoveneasca, locul acesteia este preluat de grecii din Fanar in primul rand, despre care paharnicul Constantin Sion, in spumoasa dar pe nedrept ignorata (cel putin de marele public) carte a sa "Arhondologia Moldovei", spune ca au parasit indeletniciri folositoare, ca aceea de placintari, pentru a deveni vornici, spatari, logofeti etc. ai tarii. Tot din lucrarea sa reiese insa si un adevarat asalt al tot felul de Dinu Paturica, porniti de jos si hotarati sa acapareze rangurile boieresti. Nu lipsesc desigur, si oamenii de merit, se pierd insa in multimea celorlalti. Daca aceasta este situatia in intreaga Moldova, in zona Puiesti lucrurile par a sta ceva mai bine.

Mai intai, se mentine vechea familie Silion care apartine atat boierimii cat si razasimii, reprezentanti ai sai au fost deja semnalati in paginile acestei carti. Stefan S. Gorovei, in studiul sau "Cantemiresti" subliniaza prezenta unui Stefan Silion, avand mai multe ranguri boieresti -clucer, medelnicer, satrar -fiul lui Constantin Silion, fratele unei bunici a lui Dimitrie Cantemir. In privinta locul lor de origine, Constantin Sion afirma "Silion, moldoveni, mazili vechi, razesi de la tinutul Tutovei, unde sunt multi mazili si priviligheti din acest neam:. Sintre ei s-a ridicat Stefan, citat mai sus, casatorit in tinutul Sucevei, intemeind o noua ramura a familiei din Calimanesti, Cristesti etc, care, amestecandu-se si cu greci ajunge la o inalta pozitie sociala in secolul al XIX-lea. Sion ii mustra pe membrii acestei familii "ai apoi nu-si aduce aminte ca silionistii, tot o facmilie cu ei, sunt spuza la Tutova , oameni saraci, muncitori de pamant; se socoate ca s-au scoborat cu harzobu din cer, magnati mari ai tarii"

Inrudirea cu un domnitor, amintita aici in legatura cu Cantemir, nu este unica intre stapanii de pe pamant de la Puiesti: clucerul Enache, citat deja in atatea documente locale era nepot de frate al lui Dabija-Voda.

Familia Istrati, boiernasi originari din tinutul Neamtului isi incepe ascensiunea in 1814 cand Gavril Istrati devine stolnic si in 1821 conduce o miscare antigreceasca in nordul Moldovei. Fiul sau mai mare, Iancu Istrati avand titlul de ban, cumpara "de veci" Calimanestii de la Puiesti. Unul dintre fii sai, Manole, va fi episcop de Husi iar celalalt, Neculai, fruntasul antiunionistilor din Moldova, totodata propagator al culturii in lumea satelor. Din familia banului Iancu Istrati de la Calimanesti se vor ivi personalitati deosebite: magistratul Titus Istrati, membru al "Junimii", celebrubas, ilustru cantaret de opera Edgar Istraty si marele chimist, om de cultura C.I. Istrati. De altfel, dupa cum vom vedea, mosia din Calimanesti a fost donata Academiei Romane. Familia Vidrascu, proprietara a mosiei Rusi se tragea din tinutul Tecuciului, de la Colonesti si era de origine razaseasca; la 1820 un Vasile Vidrascu ajunge jignicer, apoi vatav si medelnicer. Cumparand "Rusii lui Pavalascu", familia Vidrascu intra deplin in randul boierilor.

Familia a carei amintire s-a pastrat cea mai vie, mai ales pe Valea Iezerului si in satul Iezer este cea a Botenilor, originara din Tara Romaneasca, constituita intr-o ramura moldoveneasca a unui neam mai vechi. Doi nepoti ai strabunului venit de peste Milcov, s-au stabilit pe valea Iezerului, unul casatorindu-se cu Tarzita Vardalah, grecoaica pomenita adeseori si astazi, dand nastere postelnicului si polcovnicului Neculai Coteanu: celalalt s-a casatorit cu Voichita Iurascu (din neamul mamei lui Mihai Eminescu) avand ca fii pe medelnicerii Serban si Gheorghe Boteanu. Botenii par a atrage in mod deosebit pe cei datori de parvenire cat mai rapida. Un bulgar din Barlad, poreclit Tufelcica deoarece era de meserie tefecciu, aceasta insemnand pe turceste lucrator de pistoale si pusti, armurier deci, profita de faptul ca avea o fata, "pre frumoasa" cum zice Sion, de care se indragostise Neculai Boteanu si capata in arenda mosia Gura Iezer. S-au creat astfel si conditiile unei aproprieri mai mari intre fata si Boteanu, acesta casatorindu-se in taina cu ea, bulgarul ajunge socru de mare boier. Profita mai departe de situatie si cand Boteanu devine colonel (polcovnic) ii incredinteaza un fiu si "puiul de bulgar" ajunge maior sub numele de Tufelcicov. Pe la 1812 in satul Rusi, fost al lui Pavalascu si acum al Tarsitei Vardalah-Boteanu, numereste un roman din Transilvania, Onosei, care se angajeaza la administratorul mosiei. Fii sai, vasile si Neculai ao o ascensiune rapida; cel dintai se "ingurluieste" (spune Sion) cu nevasta stapanului, dupa moartea acestuia se casatoreste cu ea si devine bogat. Neculai stange avere ca vataf al Tarsitei la Gura Iezer, se casatoreste cu o razasita din Calimanesti, se muta acolo si din 1843 il gasim privighetor (administrator) al ocolului Tutovei.

O evolutie mai violenta o intalnim la alt neam de boieri tutoveni si puiesteni, familia Cerchez. Spre deosebire de alti Cerchez, de veche si inalta origine, cei de la Tutova se trag dintr-un satean simplu din Voinesti, inzestrat insa cu o deosebita viclenie. Ca angajat al lui Alecu Sturza, fiul domnitorului Ionita Sandu Sturza, Pavel Cerchez ii inseala pe razasi, cotropindu-le pamanturile in folosul stapanului sau. Pe urma, il inseala si pe acesta, cumparandu-i pe nimic mosiile obtinute pe nedrept, ajunge boier cu rand de comis. In 1839, dupa cum se marturiseste un documente de epoca. Pavel Cerchez incearca prin vechile sale metode sa obtina o parte din pamantul razesilor din Calimanesti si Tamaseni. Pretinde ca ar fi mostenitorul raposatului Arion, nu poate aduce insa dovezi, si razesii castig procesul.

Neamul Cazimir originar din Partile Sucevei s-a stabilit la Iasi, pe Valea Tutovei la Puiesti si in Basarabia. Mai legati de targul Puiesti au fost spatarul Petrache cazimir si camatarul Raducanu Cazimir, ca si nepotul Teodor Cazimir, aghiotant al lui Al. I. Cuza.

Fastuoasa ctitorie din targul Puiestilor, datata 1856 si apartinand lui Neculai Negroponte, aga (rand boieresc echivaland cu gradul de colonel-comandant al politiei) consemneaza prezenta unei alte celebre familii de origine greaca. Cei din neamul Negroponte s-au stabilit initial la Galati, apoi si-au extins proprietatile in tinuturile Tecuci si Tutova. Numele lor este legat mai ales de primul razboi mondial, datorita inrudirii cu generalul Eremia Grigorescu si luptele crancene date in viile Negroponte din zona Marasesti. Episodul a patruns in folclor, unde intalnim foarte raspnaditul cantec " In vie la Negrupunte".

Modernizarea generala a societatii romanesti in secolul al XIX-lea impunea in mod necesar stabilirea unor noi raporturi intre proprietarii de pamant si cei care-l lucrau, elaborarea unei noi legislatii care sa le reglementeze. Astfel vor fi instituite urbariile din 1804 care stabileau suprafetele de teren date in folosinta sau pentru efectuarea de lucrari de catre clacasi, in functie de numarul vitelor de care dispuneau. Odata cu Regulamentul Organic, in conditiile create de Pacea de la Adrianopole care a liberalizat comertul cu cereale, dreptul de folosinta al clacasilor este mereu restrans. Aceasta tendinta este consemnata evident de hotararile luate de Obsteasca extraordinara adunare de revizie a Moldovei in 1830. Nici initiativele legislative de mai tarziu - cea a lui Ghica Voda din 1851 de exemplu- nu au fost mai favorabile taranimii. Un moment cu totul deosebit l-a constituit desigur adoptarea Legii rurale din 1864, din initiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza. In functie de situatia reala din fiecare localitate taranii clacasi-razesii nu au intrat in discutie - au primit in jur de 5 ha de pamant, masuratoarea facandu-se insa, dupa obiceiurile timpului, in falci si prajini.

Astfel la Rusi, sat de clacasi, 44 de capi de familie, au primit cate 2 falci in camp (1 falce=80 de prajini=aproximativ 1.4ha, 1 prajina-170mp) si 40 de prajini in vatra de sat. Au fost improprietarile intre altele familiile Ciobanu, Prisecaru, Leontiuc, Pascal, Plesca, Dumitrascu, Petrea, Haram, Manolache, Miron, Chirila, Ursache, Iacob, Perianu, Irimia, Moranu, Adam, Codreanu, Tanase, Teoderciuc, Prajescu, Lungu etc.. Pentru a se putea acorda loturile de 40 de prajini in intravilan, avandu-se in vedere si o pozitionare mai buna a localitatii, a fost mutata vatra de sat.

In intreaga comuna au avut loc noi improprietariri dupa razboiul din 1877 sau prin acordarea de pamant "insurateilor" dupa 1887. Din pacate, aceste loturi au fost mereu imbucatatite prin inzestrari si mosteniri, familiile taranesti avand multi copii. Conform obiceiului pamantului (care-l favoriza oarecum doar pe cel mai mic) si legislatiei in vigoare, fiecare dintre acestia aveau dreptul la o suprafata aproximativ egala din pamantul parintilor. Totodata suprafata ramasa in posesia mosierilor era foarte mare. De exemplu, banul Iancu Istrati care adaugase la pamantul sau si 71 de falci din hlizele razesilor Galateanu si Braescu, poseda inca in 1873, 547 falci (788 ha). La Arhivele Statului, filiala Vaslui, se pastreaza planul mosiei alcatuit de inginerii M. Froni si S.J. Duca in iulie 1873.

Intre partile mosiei, asa cum sunt consemnate in plan, amintim Mezetul mare, Mezetul mic, Husa boiereasca, Giosana boiereasca, Tamaseni, parti din Glodeni, Culca. Iancu Istrati avea si proprietate in padurea Leorda, stapanita de catre razesii care si-au impartit-o in delnite abia in 1926. Ce se intampla mai departe cu mosia?


(Va urma)


Autor: Dan Ravaru "Cartea Puiestilor"
Foto
Foto 1

Vizualizari: 1252
Data creare: 22-06-2015 10:41:35

PRIMAR TICU VASILE CEZAR

Primar Ticu Vasile CezarPe data de 29-10-2020 a fost învestit în funcția de Primar, domnul Ticu Vasile Cezar.

Lucrări de pietruire a drumurilor comunale

Lucrări la drumuri.În perioada noiembrie 2020-martie 2021 s-au executat lucrări de pietruire a drumurilor comunale.

Curățire pomi

Curățire pomi.În luna noiembrie 2020 s-a realizat curățirea pomilor de pe marginea drumurilor.

Curățire șanț Puiești-Rotari

Curățit șanț.În noiembrie 2020 s-a curățit șanțul de pe marginea drumului Puiești-Rotari.

Plată taxă de salubrizare

Urmare a HCL nr. 2/28.01.2020 prin care s-a stabilit taxa de salubrizare , vă anunțăm că aceasta este în cuantum de 5 lei pe lună de persoană în cazul persoanelor fizice și 517 lei / tonă, în cazul persoanelor juridice.